Despre om in general

In ultima vreme am tot avut un subiect de gandire care nu m-a lasat sa respir…e o tema veche de a mea..o obsesie as putea sa o numesc, din ce in ce mai prezenta…si anume, superficialitatea..da..laitmotivul acestui blog si al vietii mele…

Imi tot da de gandit felul in care traim, lucrurile pe care le facem si felul in care apreciem oamenii in functie de felul in care arata sau de felul in care se imbraca…problema nu mai este, pur si simplu ca facem aceste lucruri..ci de ce?

De ce punem atata pret pe infatisare?pe haine?pe bijuterii si pe firme?oare chiar ne-am transformat intr-o planeta consumatorista care pune pret pe felul in care cineva isi asorteaza blugii cu tricoul si cu alte nebuneli?oare chiar ne transformam intr-o societate globala care apreciaza doar armani, prada si gucci?oare chiar atat de mult s-a umflat orgoliul nostru incat nu mai permite aprecierea unui gand?a unei persoane?sau a felului in care te simti cand stai de vorba cu cineva?orare chiar atat de ahtiati dupa sex am devenit, noi pamantenii, incat ne intereseaza cum arata persoana pe care o plimbam de mana pe strada, daca se ingrijeste, daca se penseaza, daca se asorteaza, daca se imbraca de la aceleasi corporatii cu centre de productie in Taiwan ca si noi?Am ajuns sa fim redusi ca omenire la trenduri, care de fapt rezuma tendinta de a ne imbraca toti la fel, pentru a fi la moda, si in definitiv, de ce?Cand tot ceea ce ne individualizeaza pe noi, oamenii, unii de altii este exact personalitatea noastra, pe care ar trebui sa o descoperim si sa o exploatam la maxim..sa reusim sa ne cunoastem noi insine prin altii…si nu sa ne expunem ca niste maimute impopotonate la o parada de moda globala…De ce lasam sa se inmulteasca acest fenomen?de ce ne simtim bine cand suntem apreciati din punct de vedere fizic, de ce nu ne ostenim sa ne facem apreciati si intelectual?de ce nu vrem sa citim, si preferam sa luam totul de-a gata prin imagini si audiobookuri?Oare chiar suntem gata sa predam armele si sa nu ne mai intereseze dezvoltarea noastra intelectuala, suntem gata sa ne lasam condusi fara sa obiectam de trenduri, fashion, tendinte de sezon si parfumuri scumpe?Am ajuns la acelasi grad de dezvoltare precum niste copii..lucrurile sclipicioase ne iau ochii….

Din nou, aceasta directie mie mi se pare sumbra.Sunt aproape gata sa renunt sa mai schimb lucrurile sau sa mai incerc sa le inteleg…sunt pe punctul de a nu imi mai pasa.